Dacă ai un website de ceva vreme, suntem siguri că ai auzit despre sitemap-uri. Mulți experți SEO te întreabă dacă website-ul tău are unul și dacă este bine implementat.
Poți înțelege ce este un sitemap doar denumire: o hartă a site-ului. Totuși… o hartă pentru ce? La ce folosește această hartă? Iar dacă nu ai un sitemap, cum il adaugi pe website-ul tău? Este așa de important pentru SEO?
La toate aceste întrebări vom răspunde în acest articol, așa că citește-l cu atenție!
Ce este și la ce ajută un sitemap ?
După cum am menționat mai sus, un sitemap, prin denumire, se traduce ca o hartă a site-ului. În principal, aceste hărți ajută la 3 lucruri, pe care le vom defini mai jos:
Navigare
Un sitemap ajută la navigarea mai ușoară a website-ului. La fel ca un oraș, cu cât este mai mare un website, cu atât este mai greu de navigat.
Dacă vrei să cauți o pagină anume, poți intra pe un sitemap pentru a o găsi mai ușor.
Iată, de exemplu, sitemap-ul magazinului online Disney, un website destul de renumit, mare in dimensiuni, care primește destul de mult trafic.
Totuși, suntem siguri că nu ai utilizat niciodată un sitemap pentru a naviga un website. Cel mai probabil ai ajuns pe Homepage sau oricare altă pagină, iar dacă ai vrut sa ajungi în alt loc, ai dat click pe un link din conținut sau ai mers către bara de navigare și ai dat click pe un link acolo.
Ei bine, cândva, meniurile de navigare nu erau atât de populare, iar oamenii obișnuiau să intre și pe aceste hărți ale site-urilor, pentru a descoperi ce are acel website de oferit.
Crawling & Indexing
În ziua de astăzi, în schimb, sitemap-urile sunt mai mult destinate motoarelor de căutare. Fără motoarele de căutare precum Google, website-ul tău ar fi aproape inexistent.
Pentru a înțelege rolul sitemap-urilor, trebuie mai întâi să înțelegi cum funcționează motoarele de căutare. Subiectul este destul de complex dar, pe scurt, motoarele de căutare sunt o bază de date imensă. În această bază de date, niște roboți (crawler software) caută informații despre website-uri, iar alți roboți (indexing software) îi adaugă în baza de date.
Pentru a rămâne relevant și de actualitate, un motor de căutare trebuie să fie mereu în priză. Cu toate acestea, ar fi complet inutil ca un website să fie crawlat la fiecare oră. Dacă un website nu are nimic nou de oferit, ar fi o risipă de resurse.
În funcție de cât de mult postezi pe website-ul tău, Roboții de la Google își fac un obicei de a crawla website-ul la anumite intervale. Dacă postezi mai rar, îl crawlează mai rar. Dacă postezi mai des, mărește intervalul.
Prin crawling, URL-ul de bază al site-ului este accesat de către un robot, apoi din link în link tot website-ul este accesat. Roboții se uită după modificări și pagini noi. Crawlerele au, evident, niște limite. Dacă link-urile interne din website-ul tău nu sunt implementate corect, e posibil ca Google să nu găsească toate paginile.
Există o metodă de a te asigura că paginile tale sunt mereu crawlate și indexate. Îi poți spune acest lucru manual, pentru fiecare pagină, utilizând Search Console. Evident, acest lucru merge bine pentru un webisite ca TargetWeb, dar nu la fel de bine pentru un website uriaș ca eMag, unde se publică sute, dacă nu mii de produse pe zi.
Dacă nu ești eMag, citește în continuare și îți vom arăta cum poți adăuga fiecare pagină imediat ce ai publicat-o și de ce ar trebui să faci acest lucru de fiecare dată.
Un sitemap îi poate fi extrem de util unui motor de căutare, deoarece nu mai trebuie să crawleze website-ul de fiecare dată de la zero. Motorul de căutare va ști exact ce pagini să crawleze, care sunt cele mai importante, ce pagini au suferit modificări și ce pagini noi au fost publicate.
Un sitemap pentru motoare de căutare arată puțin diferit. Scopul nu este să fie ușor de navigat pentru utilizatori, ci pentru motoare de căutare. Acestea pot veni în mai multe tipuri de formate, dar cel mai cunoscut și utilizat este formatul XML.
Iată, de exemplu, cum arată un sitemap destinat motoarelor de căutare pentru magazinul online Disney, prezentat și mai sus în articol.
Structura
Procesul de poziționare în Google este foarte amplu, iar Google ia în calcul foarte mulți factori, printre care și o structura bine definită a website-ului. Dacă un website are o structură dificilă, utilizatorii vor naviga greu website-ul. Google vrea să ofere utilizatorilor experiențe pozitive, așa că poziționează mai sus website-urile care sunt bine structurate și ușor de navigat.
Un sitemap te poate ajuta motoarele de căutare să înțeleagă mai bine structura unui website, dar te poate ajuta și pe tine să o înțelegi, pentru a o putea îmbunătăți. În funcție de necesități și scop, structurile pot arăta diferit.
De exemplu, blogul nostru listează articolele direct în rădăcina domeniului (https://www.targetweb.ro/nume-articol/). Website-ul nostru este în sine o singură categorie, deoarece vorbim în general despre SEO și Marketing Digital.
Dacă am fi un magazin online uriaș precum PC Garage, ar fi destul de greu să păstrăm o structură inteligibilă fără a sorta produsele pe diverse categorii sau criterii (https://www.pcgarage.ro/categorie/brand/nume-produs/).
Sitemap-ul este ca un jurnal al tuturor paginilor. Yoast SEO pentru WordPress împarte sitemap-ul în mai multe secțiuni. Așadar, vei avea sitemap pentru articole, sitemap pentru categorii, iar dacă ai WooCommerce instalat, sitemap pentru categorii de produse și sitemap pentru produse.
Cum adaugi un Sitemap pe website
Adăugarea unui sitemap pe website poate fi simplă sau extrem de dificilă.
Dacă rulezi pe platformă WordPress sau orice alt CMS popular, atunci un plugin/extensie/modul te poate ajuta. Cel mai popular plugin pentru WordPress care generează hărți XML este Yoast SEO. După ce îl instalezi, poți vizualiza sitemap-ul pe http://www.websiteultau.ro/sitemap_index.xml/. In general, platformele populare autogenereaza sitemap-ul, astfel incat sa nu fi nevoit sa il generezi manual periodic. Aceasta ajuta intr-o mare masura motoarele de cautare sa indexeze mult mai rapid paginile noi adaugate pe site si care implicit apar in sitemap.
Dacă rulezi pe o platformă personalizată care nu are o funcție de generare a hărților XML, atunci lucrurile stau puțin mai greu.
Poți genera online un sitemap pentru site-ul tău cu website-uri precum https://www.xml-sitemaps.com/.
Cu toate acestea, sitemap-ul generat va fi crawlat doar la acel moment și va fi astfel static. Dacă adaugi un articol, va trebui să generezi alt sitemap. Nu e foarte productiv, nu?
Tool-ul xml-sitemaps.com oferă și o variantă opțională, contra cost, în care va actualiza hărțile dar, pentru a avea un sitemap cu adevărat funcțional și eficient, website-ul tău va trebui să genereze automat aceste noi fișiere atunci când website-ul este actualizat. Dacă o pagină este creată sau modificată, serverul trebuie să scrie aceste modificări în fișierul XML.
Pentru a realiza funcționalitatea de a genera sitemap-uri automat pe o platformă personalizată, ai nevoie cel mai probabil de un programator.
Atenție: Un sitemap generat greșit poate produce probleme site-ului tău! Asigură-te că paginile din sitemap sunt aceleași cu cele de pe website. Dacă paginile din sitemap duc la pagini inexistente, vei avea probleme de index și riști să fii poziționat mai slab în motoarele de căutare!
Odată ce ai un sitemap XML funcțional și de actualitate, îl poți adăuga în Search Console pentru a îl face cunoscut motorului de căutare Google. Dacă nu ai făcut asta deja, va trebui să îți setezi contul de Search Console.
După ce ești în interfața va trebui să mergi în zona Crawl și Indexare, apoi în sitemaps sau Hărți XML. Acolo vei putea adăuga URL-ul către fișierul XML care găzduiește harta site-ului tău.
Dacă ești pe versiunea nouă de Search Console, lucrurile vor arăta puțin diferit:
Tot în Search Console ai și funcția de Fetch and Render, sau Preia și Redă. Odată utilizată, dacă pagina web răspunde corect, Search Console îți va da posibilitatea de a cere o indexare a acestei pagini.
Acest lucru este extrem de important pentru articolele noi, deoarece ar putea fi indexate pe alt website. Astfel, ar putea părea că tu ai luat conținut de pe alt website. Dacă vrei să te asiguri că Google știe sursa originală, va trebui să ceri o indexare a acestuia imediat ce este live.
Pentru a face acest lucru pe versiunea veche din Search Console, mergi la Crawl și caută Fetch and Render sau Preia și Redă. Acolo poți introduce URL-ul către pagina care dorești să fie indexată. Dacă website-ul tău face deja parte din Mobile First Index, atunci selectează Smartphone în loc de Desktop.
După, apasă pe Fetch and Render sau Preia și Redă și URL-ul va fi analizat mai jos. Tot ce trebuie apoi să faci este să dai click pe Request Indexing sau Cerere Indexare.
Poți selecta doar acel URL sau îi poți cere să se uite la toate URL-urile care sunt găsite pe acel URL, dar există o limită și îți recomandăm să faci asta maxim o dată pe lună cu pagina de bază.
Dacă rulezi pe versiunea nouă de Search Console, scrie URL-ul care vrei să fie indexat în bara de sus și apoi apasă Request Indexing:
Concluzie
Sitemap-urile vor juca un rol din ce in ce mai important pentru motoarele de căutare, în special dacă ai un website uriaș. Sitemap-urile pot ajuta motoarele de căutare să descopere toate paginile website-ului tău și să înțeleagă mai bine structura acestuia.
Dacă ai nevoie de o implementare corectă a sitemap-urilor pe websiteul tău, nu ezita să ne contactezi! Tu ce experiență ai cu hărțile XML? Te-au ajutat? Crezi că sunt utile sau crezi că nu sunt necesare?
